6 pași pentru încurajarea jocului liber

Dacă povesteam acum câteva săptămâni despre importanța jocului liber (click aici), m-am gândit să vă ofer și câteva idei despre cum să-i ajutați pe copii să se joace cât mai mult timp singuri, mai ales în această perioadă în care sunt mai plictisiți sau poate mai greu de mulțumit.

Depinde foarte mult de vârsta copilului, cei mici au capacitatea de concentrare mai mică și, deci, nu pot sa stea câte o oră absorbiți de joacă, dar de pe la 3 ani, mai ales dacă au avut parte de exercițiu, este foarte posibil acest lucru. Indiferent de vârsta, pașii de mai jos sunt utili, fie pentru a-i pregăti pe cei mici, fie pentru a le oferi șansa să redescopere aceasta activitate, esențială pentru dezvoltarea lor armonioasă.

Cum putem incuraja joaca libera?

1. Zona în care se joacă trebuie sa fie sigură, cu jucării potrivite pentru vârsta copilului. De asemenea, în funcție de vârsta și temperamentul copilului, este bine ca zona de joacă să fie în apropierea părinților. Plecând de la aceasta idee am creat zona de bebeluși de la PlayHut – un spațiu sigur, unde cei mici pot sta singuri, să exploreze și să se joace în siguranța, fără intervenția adulților. Dar mami sau tati sunt foarte aproape, copiii îi vad și își pot continua joaca liniștiți.

2. Deși poate părea contra-intuitiv, copiii nu au nevoie de o mulțime de jucării. Din contra, dacă au prea multe, le este dificil să aleagă, iar acest lucru îi obosește. Deci să păstram zona de joacă aerisită, cei mici să aibă la dispoziție jucării potrivite pentru vârsta lor, cu un nivel potrivit de dificultate în așa fel încât să le poată folosi singuri. Dacă au un puzzle mult peste nivelul lor cognitiv sau un lego cu piese prea mici, pe care nu le pot manipula, se vor frustra și vor veni mereu sa ceara ajutor. In acest fel, vor ajunge să creadă că au nevoie de părinti pentru a se juca.

3. In spațiul de joacă, copiii trebuie să își poată lua singuri, fără să se pună în pericol, orice jucărie doresc. Deci nu punem jucăriile pe rafturi de sus, unde copiii nu ajung, nu folosim cutii pe care cei mici nu le pot deschide singuri. Ideal ar fi să poată strânge singuri când termină, dar acesta este un proces la care și noi lucram din greu, în continuare 🙂

4. Un aspect foarte foarte important, pe care multa lume îl ignora (și eu am făcut această greșeala de multe ori, chiar și acum se mai întâmpla): NU deranjam copilul când se joaca și e concentrat pe ceea ce face. Așa cum nici nouă nu ne place să vină cel mic să ne deranjeze când suntem absorbiți de taskul la care lucrăm, nici lor nu le face bine să ii scoatem din starea de concentrare. Până la urmă, joaca este munca copiilor și trebuie tratată ca atare.

Așadar, nu îi mângâiem, nu îi pupăm, nu îi lăudam, nu putem etichete la felul în care se joacă! Acesta nu este un moment de învățare a limbajului, este un moment de exersare a concentrării, independenței și imaginației pentru copil. Pentru că și aceasta putere de concentrare este ca un mușchi, se antrenează și devine mai puternică de fiecare data când o folosim. Formele, culorile, animalele, pot fi învățate în alte activități, interactive, în care stăm cu copiii și discutăm.

5. Este important să avem încredere că cei mici sunt capabili să se distreze singuri, chiar dacă sunt foarte mici. Contează mult și felul în care le vorbim despre acest lucru, nu le impunem să meargă să se joace singuri. Acest lucru îi va face să perceapă joaca ca pe o pedeapsă și bineînțeles că se vor opune.

6. In momentele în care ne jucăm împreună cu copiii, noi trebuie să avem un rol secundar. Este bine să îi lăsam pe ei sa aibă inițiativele, să vină cu ideile despre cum să decurgă jocul. Sigur că nu e ușor, mai ales dacă ne place să dăm instrucțiuni, dar este important pentru copii să se antreneze cu noi, pentru a putea continua singuri. Noi să putem fi înlocuiți cu o jucărie de pluș pe care o dirijează cei mici 🙂

Bonus Tip: Dacă avem mai multi copii, este datoria noastră să oferim celor mari o zonă în care să se poată juca liber. Frații mai mici, de când încep să mișune prin casă, au un talent deosebit să strice construcția de lego sau magneți sau cuburi sau puzzle-ul sau să mâzgălească desenul la care fratele lor mai mare a lucrat cu atâta concentrare. Fapt care duce la țipete, plânsete și o ocazională palmă sau îmbrânceala aplicată de cel mare celui mai mic. Așa că, până când cei mici ajung la vârsta la care pot înțelege cum stă treaba cu spațiul personal și respectul muncii, este important să găsim un loc în care frații mai mari să se poată desfășura fără a fi întrerupți și fără a sta constant cu frica că vine bebelușul și le strică joaca.

In loc de concluzie

A fost un articol lung, vă mulțumesc că ați ajuns să îl citiți pe tot și vă las cu un citat din Maria Montessori, care mi se pare relevant pentru joaca liberă, aceasta dezvoltând în mod deosebit imaginația copiilor:

“Imagination does not become great until human beings, given the courage and the strength, use it to create.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *